Disclaimer: fara panica, n-am luat liber de la barbat (poate ca ma cunoaste prea bine si stie ca urmarile… in fine…:D).
***
Cand aud la adolescenti ca (nu mai) sunt impreuna si ca isi comunica informatia asta pe Facebook, imi vine sa rad. Si uite ca mi-a trecut amuzamentul, pentru ca am servit-o si eu, om doamna in toata firea.
Am luat liber de la o prietena. Pe F a c e b o o k.
Da, o fiinta umana de gen feminin, pe care o stiu de multi ani de zile, care a baut n+1 cafele cu mine, care mi-a dat o invitatie si un rol aparte la nunta ei. Da, genu’ ala de treaba.
Seara ma suna, sa se planga de consortul ei. Ca e naspa, ca nu merge, ca ea nu mai poate. O ascult, o inteleg, ramanem sa ne vedem maine, etc.
A doua zi vreau sa-i dau mesaj pe Facebook, sa-i trimit un link. Si vad ca nu mai suntem „prietene”.
Nu ma gandesc la nimic special, cine baga in seama treburile virtuale. Astfel ca o sun. O data, de doua ori. A treia oara imi raspunde indignata… Ca eu n-am vazut ca m-a sters de pe Facebook?
M-am ciupit scurt, sa fiu sigura ca nu dorm. Am ras, credeam ca face misto de mine. Pana cand am procesat informatia.
Iegzista o explicatie: cuplul in cauza a hotarat brusc sa divorteze. Toata noaptea si-au impartit bunurile, iar spre dimineata si-au impartit si prietenii. Pentru ca eu ma inteleg bine cu amandoi, noi (adica eu si familia mea) am fost adjudecati sotului ei, in procesul nocturn de partaj. Si de asta, ma roaga sa o inteleg si sa n-o mai caut.
Inca nu stiu daca vreau sa rad, sa plang sau sa-mi fac o cruce.
Unde-i plasa cu neuroni functionali, cand ai nevoie de ea?
Sophie prin lume 
De râs nu e (poate doar amar), dar nici de plâns. Cred că făcutul de cruce e prima reacţie pe care-aş avea-o, în locul tău. Incredibil…. auzi frate, au „partajat prietenii”. Sună cumva… ca-n filmele lui Tarantino.
Eu am ras initial, banuind ca glumeste… :)))
Hi, hi, hi… păi știi ce? Pagubă-n ciuperci la așa prieteni! 🙂
Da… cam asa e…
Sa-ti „imparti” prietenii pe Facebook??? Really? Mai demult era un joc Farmville, bine ca nu si-au impartit vacile virtuale :)))). Sau… mai stii?
Nici nu vreau sa ma gandesc la dilema asta, Ioana :))
OMG !!
Este asa de hilar :)))))
Tragicomedie greaca, varianta 2.0 :))
ce ” m-am” rassssss !!! ai patit-o !! hai ca nu ai nevoie de asa prieteni !! dar vorba fetelor … comedie in toata regula si … minte … IOC !!! eu am inchis fbu !! mi-a placut tare la inceput 2-3ani apoi am simtit ca-mi invadeaza viata , intimitatea, sufletul .. si eu nu dau socoteala la nimeni si … sunt fff bine fara EL de 2 ani!! si … suntem multi cei care am iesit … deci nu voi fi revendicata la divorturi !!
mno, bine ca ai scapat de ea :D. fb asta oricum a devenit un loc urat si dubios, unde lumea isi aroga niste drepturi cel putin la fel de urate si dubioase, unde se petrece zilnic cate un linsaj virtual, unde unora le e frica sa isi mai exprime opiniile in timp ce unora nu le e rusine sa ii palmuiasca pe altii 😀
corect. Si toata lumea are o viata perfecta pe Facebook 🙂
desi creaza o oarecare dependenta Facebook-ul ar trebui sa ramana pe un loc secund iar ca prima activitate in online sa fie interactiunea pe blog sau studierea diverselor articole, presa etc.