Ce-am facut azi

cand teoretic, am facut blau. 

Nu am reusit (sau nu am fost destul de bolnava ca) sa stau in pat, dar am preferat activitati sedentare. Mi-am pregatit revistele, cartile si gadgeturile. Am dormit ieri (marti) cam toata dupamasa si toata noaptea, astfel ca mi-am revenit mult. 

Dupa ce au plecat baietii spre gradinita, respectiv munca, am savurat o cafea. Trebuia musai sa profit de situatie, printre un sirop de tuse si trei ceaiuri, sa stau miercuri la ora 8:30 in casa, in pijama, in l i n i s t e. Sa nu am de ajuns la sedinte, sa nu am de dat telefoane, sa nu ma astepte nimeni la birou, sa nimic.

Barbatul m-a sunat, sa se asigure, inca o data, ca nu lucrez. Continuarea

Despre făcut nimic

Austriecii au o expresie: „blau machen”. Se traduce prin decizia, deseori spontana, de a nu face nimic sau de a amâna treaba/ jobul/activitatea care ar trebui executata pe moment. In loc de obligația in sine, se va prefera o activitate de relaxare.

Când mai aud cum oamenii îmi comunica nonsalant ca ei azi fac „blau” sunt cam iritata. Cum sa ti se rupă de servici, sa-ti pui palma-n dos, sa-ti iei liber…si sa mai spui si adevarul? Cum?

Totul pana azi. Cred ca am servit o raceala, probabil adusă de copil de la gradinita, astfel ca ma simteam aiurea. La birou, aveam impresia ca trăiesc ziua in reluare, in slow motion.
M-a prins bărbatul din dotare la telefon si mi-a spus foarte calm: Ești răcită. Mergi la medic si fa azi blau. Continuarea