The homeless guy on our front door

Am avut o zi foarte, foarte lunga si obositoare, mi-am vazut copilul doar o ora la pranz. Eram trista ca a adormit inainte sa ajung eu acasa, imi lipsea ritualul nostru de noapte buna. Totusi, spre consolarea mea, zilele astea sunt rare. Barbatul s-a ocupat de copil si mi-a spus la telefon ca ma asteapta cu cina calda si cu un vin bun.

Ma mir ca nu mergea lumina in fata casei. Merg sa vad de ce si dau de un miros oribil, puternic, greu de identificat. Mi-a intors stomacul pe dos, la propriu, dupa 30 de secunde in fata casei noastre. Era o combinatie de miros de ghena, transpiratie, bar infect… brrr…

Intuneric fiind, scot mobilul si incerc sa-l folosesc drept lanterna. Imi era frica, mi-a crescut pulsul Continuarea

Anunțuri